Care este istoricul Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Imporatorilor Romania (ANEIR) si rolul sau in cadrul mediului economic curent?
ANEIR este o asociatie profesionala apolitica, neguvernamentala si nonprofit, care a pornit la drum cu principalele case de comert care au continuat sa functioneze dupa revolutie. Comertul extern centralizat, controlat de stat, pana in anul 1990 s-a descentralizat si a fost preluat treptat direct de intreprinderile de productie. Rolul caselor de comert s-a diminuat in acest fel ajungandu-se ca in prezent aproape 100% din activitati sa se desfasoare direct prin producatori, avantajand firmele mari fata de IMM-uri. Romania a pierdut enorm in acest proces, cand preturile bunurilor exportate au scazut semnificativ. Aceasta a coincis cu cresterea competitivitatii din partea Asiei, datorata in principal fortei de munca mai ieftina. Romania se remarca insa prin calitate, nu cantitate, printre altele pentru ca exporta aproape 75% din bunuri catre Uniunea Europeana, o piata exigenta.
Rolul ANEIR si a Consiliului de Export al Romaniei, creat la propunerea ANEIR in 2004 este sa provocam implementarea unor politici publice care sa fie in favoarea exportatorilor romani. Exportul trebuie ajutat – este motorul principal al ecconomiei tarii, asa cum am scris in cartea publicata cu ocazia Centenarului Marii Uniri a Romaniei , «100 de ani de comert exterior romanesc». In fiecare an comertul extern a avut mereu un nivel de crestere mai mare decat al PIB-ului, dovedind ca duce greul. Pentru ANEIR este o prioritate majora reducerea importurilor, folosindu-ne de fonduri europene si ale guvernului. De exemplu, in petrochimie, agricultura, metalurgie sau produse farmaceutice, Romania are potential imens de crestere – este pacat sa importam toate aceste bunuri pe care cu usurinta le putem produce local. Complementar ANEIR-ului, eu conduc si Consiliul de Export al Romaniei, unde folosim fondurile de la guvern pentru a ajuta IMM-urile locale sa se promoveze international.
Cat de multa sustinere exista din partea guvernului pentru a incuraja exportul?
Guvernul arata o oarecare influenta pozitiva, insa initiativa lor concreta este in final destul de limitata, fata de ce ne-am dori. Uneori problema consta in abilitatile oamenilor din functii oficiale, amplificate si de schimbarile frecvente ale echipelor din ultimii ani. Avem o dilema reala cu dorinta scazuta din partea oamenilor capabili de a mai intra in Guvern. Exista o lipsa de respect fata de meseria politica in Romania, din pacate. Din acest motiv se resimte calitatea oamenilor, cel putin din acest domeniu al import-export-ului. Exista mentalitatea ca exporturile nu au nevoie de sprijin pentru ca sunt realizate de companii multinationale, insa ceea ce Guvernul nu realizeaza este cat de mult poate creste contributia exporturilor la PIB, daca mai multe companii autohtone ating succesul. Cat despre promovare, Guvernul are in prezent abilitatea de a sustine in jur de 1,000 de firme din cele 20,000 care ar trebui sa beneficieze.
Anul trecut a fost inaugurat laserul de la Magurele – in ce fel credeti ca va ajuta economia tarii si in ce alte parteneriate mai este implicat ANEIR?
UE a ales sa investeasca un miliard de euro in trei lasere, dintre care cel mai puternic este cel de la Magurele, Infrastructura Luminii Extreme - Fizica Nucleară (ELI-NP), celelalte doua in Ungaria si Cehia. ANEIR urmareste, prin parteneriatul nostru cu ELI, fabricarea de produse pentru export, precum si diminuarea importurilor. De exemplu, putem crea produse si materii prime unicate, cum ar fi mierea autohtona a carei puritati poate fi certificata prin investigatia cu laser. Laserul emite un fascicul pana la o zecime din puterea soarelui.
Industriile cheie unde se va folosi sunt impartite in 10 sectoare, incepand cu medicina, iar in anul 2019 vor fi deja aproape 300 de cercetatori dedicati. Avem asteptari inalte de la acest parteneriat, la care s-a alaturat si Camera de Comert a Municipiului Bucuresti – impreuna vom realiza lucruri frumoase, unele chiar de anul acesta. Romania are o mare sansa, daca reuseste se exploateze calitatea intelectuala a varfurilor profesionale. Dovezi exista in realizarile din domeniul IT, de exemplu, al carei cifra de export a ajuns la aproape 4 miliarde euro si care a pus Romania pe harta IT-ului mondial.
Considerati ca EximBank le ofera un sprijin real companiilor?
Din pacare, consider ca sprijinul este relativ limitat, ceea ce a dus in mod regretabil la incetarea colaborarii EximBank-ANEIR. Eu consider ca scopul principal al EximBank nu este de a genera profit, in orice conditii, ci, in principal, de a ajuta companiile in procesul de export. Urmeaza sa se creeze o banca de dezvoltare pe scheletul EximBank. Ar fi pacat sa nu valorificam mai bine aceste oportunitati in viitorul apropiat.
Care este viziunea pentru ANEIR pentru 2019 si balanta de import-export preconizata ?
Adevarul este ca in momentul de fata ne confrumtam cu probleme pe care nu ne permitem sa le neglijam. Ponderea exporturilor in PIB este de 40%, fata de 54% - media europeana unde trebuie sa ajungem. Daca reusim sa reducem deficitul din sectorul agricol, petrochimic, metalurgic si farmaceutic, unde avem abilitati reale, am putea cu usurinta sa adaugam 10 miliarde euro la export. Este necesar sa schimbam balanta comerciala care este acum cronic deficitara. Anul 2018 a creat un deficit de minim 14 miliarde de euro, compensat partial de balanta din servicii – suma finala ramane la minim 6 miliarde de euro. Este pacat sa lasam generatiilor urmatoare aceasta povara financiara, care se aduna de la an la an. Prin urmare. trebuie sa actionam pe mai multe paliere: in primul rand trebuie sa folosim mai inteligent fondurile europene, de exemplu catre infrastructura sau cresterea competitivitatii. Avand sosele, investitorii vor urma! In al doilea rand trebuie sa capitalizam ajutoarele de stat pentru investirorii romani, cat si straini, care sa aduca oferta suplimentara la export si reducerea importurilor. In final, trebuie sa sustinem IMM-urile sa se promoveze pe pietele externe, mai ales brandurile proprii, care incearca sa se impuna pe piata mondiala, in special in zona extra – UE, de care ne-am indepartat in ultimi ani. Se adauga BREXIT, care va anula un excendent de un miliard euro la balanta comerciala a Romaniei.
Acestea fiind spune, vad anul 2019 ca un an bun economic. In criza bine stiuta a fortei de munca se intrezaresc solutii, de exemplu baremului de angajare a strainilor a fost scazut de la salariul mediu pe economie la cel minim, la insistentele si ale ANEIR. In acelasi timp exista Start Up Nation si alte initiative de a incuraja oamenii sa se intoarca in Romania. Un rol crucial il joaca si sistemul educational, unde trebuie prioritizata o educatie echilibrata care sa producta angajati pregatiti pentru diversele arii profesionale. Nu in ultimul rand, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a ales sa isi indrepte atentia catre contribuabilii principali la buget, speranta fiind ca acest lucru sa descurajeze abuzurile si sa indrepte balanta comerciala intr-o directie favorabila. In final parafrazez finalul unui roman celebru in Romania: “Daca in Romania export nu e, nimic nu e”.
